Culoare si psihic; Terapii alternative: cromoterapia

Suntem permanent si total inconjurati de unde de energie electromagnetica (care calatoresc prin univers cu o viteza incredibila) , fiecare avand specifice o anumita lungime de unda si o anumita viteza de vibratie (frecventa). Aceste unde alcatuiesc spectrul electromagnetic din care lumina (si implicit culorile) reprezinta doar o mica parte, alaturandu-se razelor Gamma, razelor X, razelor ultraviolete, razelor infrarosii, microundelor, undelor radio si TV, etc. (Vezi figurile de mai jos !)

Daca ne putem imagina lumina calatorind in unde ca valurile unui ocean, aceste valuri ar avea proprietatile de frecventa si lungime de unda.

Frecventa unei unde este data de numarul complet de unde care trec printr-un punct in fiecare secunda si se masoara in cicli pe secunda.

Sa luam un exemplu pentru a usura intelegerea: valurile inalte de 10 m ale unui ocean care se lovesc de tarm la fiecare 5 secunde au o frecventa de 5, in timp ce valurile de 10 m ale unui ocean care se lovesc de tarm la fiecare 10 secunde au o frecventa de 10. Cu cat mai frecvente sunt valurile, cu atat mai inalta este frecventa. Deci : cu cat mai inalta este frecventa unei culori, cu atat mai aproape sunt valurile undei energiei (au lungimea de unda mai mica). (Vezi figura de mai jos !)

Rosul are o frecventa de aproximativ 430 trillioane de vibratii pe secunda,
in timp ce violetul are o frecventa mult mai mare.
(Fiecare unda violeta trece printr-un punct mult mai repede decat fiecare unda rosie.)

Cantitatea de energie dintr-o unda luminoasa este direct proportionala cu frecventa sa , astfel incat, o unda luminoasa cu o frecventa mai mare are o energie mai inalta decat o unda luminoasa de joasa frecventa.

Lungimea de unda este distanta strabatuta de o unda intr-un timp egal cu o perioada T.

Revenind la exemplul anterior cu valurile oceanului, putem defini lungimea de unda ca distanta dintre 2 valuri succesive calculata atunci cand trec prin acelasi punct. Intr-un ocean plin de valuri care sunt la 10 metri distanta unele de celelalte, putem spune ca lungimea de unda este de 10 metri, iar intr-un ocean cu valuri care se afla la 30 de metri distanta unele de celelalte lungimea de unda va fi de 30 de metri. Cu cat mai mare e distanta care separa doua valuri, cu atat lungimea de unda va fi mai joasa.

Acelasi lucru se aplica si luminii. Rosul are o lungime de unda de 700 nanometri (o unda strabate doar 7 zeci de milionimi dintr-un metru) in timp ce violetul are o lungime de unda mai joasa (fiecare unda violet vastrabate o distanta mai mare).

Spectrul luminos vizibil consta in curcubeu (ROGVAIV: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet.) Cele 7 culori ale spectrului au fiecare lungimi de unda si frecvente diferite. Rosul este la capatul cel mai de jos al spectrului, avand o lungime de unda mare, dar o frecventa mica, in timp ce violetul se afla la capatul superior, avand o lungime de unda mai mica dar o frecventa inalta.

Aceste 7 culori devin vizibile cand in fata unei raze de soare este plasata o prisma. Cand lumina trece prin prisma, ea se divide in cele 7 culori prin fenomenul de refractie. Refractia este cauzata de schimbarile de viteza pe care le suporta o unda luminoasa atunci cand schimba mediul. (Lungimile de unda si frecventele diferite ale culorilor fac ca ele sa se separe si sa devina vizibile cand traverseaza o prisma.)

Prin fenomenul de refractie, raza luminoasa care trece printr-o prisma
se divide in cele 7 culori ale spectrului solar

Noi suntem apti sa vedem o mare varietate de nuante. Retina noastra are in componenta sa 3 tipuri de receptori ai culorii sub forma de conuri care nu pot detecta decat 3 din aceste culori, si anume, culorile primare (rosu, verde si albastru). Aceste 3 culori sunt insa amestecate in proportii diferite, creand toate celelalte culori pe care noi le vedem. Cand lumina cade asupra oricarui obiect colorat, acesta va absorbi doar acele lungimi de unda care corespund structurii sale atomice. Restul lungimilor de unda se vor reflecta, dand obiectului culoarea pe care noi o vedem. (Astfel, culoarea unui obiect este un indiciu clar asupra structurii atomice a obiectului respectiv.) In retina, ele vor fi convertite in impulsuri electrice care vor fi trimise catre creier, unde vor fi decodificate.

Lumina este conditia care ne ajuta sa percepem ceva din punct de vedere vizual. In intuneric deplin, nu vedem nimic, cu atat mai putin culorile.

Intrucat fiecare entitate are o anumita constructie moleculara, anumite culori sunt absorbite iar altele sunt reflectate. Razele luminoase reflectate ajung la retina care are in componenta sa mai multe tipuri de celule receptoare (celule cu conuri si celule cu bastonase). Celulele cu bastonase sunt raspunzatoare doar de distingerea luminozitatii (ele ne pot da indicii in obscuritate si pe intuneric cand percepem totul intr-un vag ton albastrui). Celulele cu conuri sunt cele care fac posibile formarea senzatiilor de culoare si sunt de trei tipuri, corespunzatoare celor trei culori primare (rosu, verde si albastru). In retina, razele luminoase vor fi convertite in impulsuri electrice care vor fi trimise catre creier, unde vor fi decodificate, facandu-se analiza si sinteza lor. Stimularea egala a celor trei tipuri de celule cu conuri este raspunzatoare de formarea senzatiei de "alb", stimularile inegale a lor duc la formarea diferitelor si numeroaselor senzatii cromatice, iar lipsa stimularii coincide cu senzatia de "negru".

Faptul ca culorile ne influenteaza este indubitabil. Semnificatia culorilor a fost cercetata si rezultatele au fost utilizate in merchandizing, vanzare, decorarea casei, crearea mediului de lucru, industrie, cultivarea plantelor, nutritie, fizica, fiziologie, psihologie si arta.

Cercetari in practica medicala conventionala (care dovedesc posibilitatea utilizarii luminii in scop terapeutic):

Majoritatea oamenilor sunt sceptici fata de efectele cromoterapiei, desi, unii profesionisti fac apel la culoare in anumite tratamente. De exemplu, copiii prematuri cu icter sunt tratati cu ajutorul unei reactii chimice declansata prin expunerea timp de cateva zile la lumina albastra. Relatia dintre lumina albastra si icter incepe sa fie bine inteleasa din punct de vedere stiintific. (Kaiser, '84)

Iata cateva exemple de studii , cercetari sau articole publicate pe aceasta tema :

In studiul culorii si luminii mediului inconjurator condus de profesorul de arte vizuale Harry Wohlfarth si Catharine Sam de la University of Alberta, a fost modificata culoarea mediului a 14 copii intre 8 si 14 ani cu severe handicapuri si tulburari comportamentale. El a dispus interschimbarea nuantelor de galben si albastru cu portocaliu, alb, bej si maro si inlocuirea luminii fluorescente cu unele cu spectru total. Dupa o schimbare de culoare si luminozitate, comportamentul agresiv al copiilor s-a diminuat si presiunea sangelui a scazut. Interesant a fost ca aceleasi efecte s-au inregistrat si la copiii orbi si la cei cu vedere normala. Acest fapt sugereaza ca energiile colorate actioneaza pe cai care depasesc vederea. O ipoteza ar fi ca neurotransmitatorii din ochi transmit informatia despre lumina la creier chiar si in absenta vederii si ca aceasta informatie elibereaza un hormon din hipotalamus care are numeroase efecte asupra dispozitiei, claritatii mentale si nivelului de energie.

Rose H.Alschuler si Berta Weiss Hattwick au avut studiat desenele copiilor mici o lunga perioada de timp dupa care au concluzionat ca : uzul frecvent al culorii albastru implica autocontrolul si reprimarea emotiilor, rosul dezvaluie exprimarea neinhibata, galben se asociaza cu infantilismul si dependenta, verde exprima echilibru si putine impulsuri emotionale, o natura simpla si necomplicata. Intr-un studiu similar, Atsushi Asari defineste semnificatiile a 12 culori si 17 combinatii de culori printr-o metoda asemanatoare cu cea a lui Alschuler si Hattwick . Cele doua studii au gasit un acord deosebit in ceea ce priveste semnificatiile acordate culorii purpuriu, asociate cu boala sau moartea.

Reactiile generale la culoare
In linii mari, tonurile din zona rosu al sistemului primar al culorilor sunt numite calde, in timp ce acelea din zonele verde si albastru sunt numite reci. Acesti termeni sunt mai curand relativi dacat absoluti. Faber Birren defineste aceasta trasatura a culorilor prin asocierea lor cu 2 stari : culorile calde sunt active si excitante (tonurile de rosu), iar cele reci sunt pasive si calmante (albastru, violet, verde). De asemenea, el sustine ca culorile luminoase sunt active, in timp ce acelea intunecate sunt pasive. Cercetatorii moderni japonezi au evidentiat cu precizie aceasta. De exemplu, Choku Akashi (1986) a demonstrat prin rezultatele cercetarilor sale ca rosul e adesea perceput ca fiind activ si poate fi corelat in anumite circumstante cu agresivitatea. In contrast cu culorile calde, cele reci sunt inactive si pasive. Faber Birren mentiona ca diviziunea spectrului in culori calde si reci poate fi legata de personalitatea umana. Caldura si raceala sunt calitati dinamice, caldura semnificand contactul cu mediul, iar raceala, retragerea in sine. Persoanele extrovertite iubesc culorile in general si le prefera pe cele calde in particular, iar persoanele introvertite nu sunt prea entuziasmate de culoare si prefera culorile reci. Emotional vorbind, rosul excita, albatrul calmeaza. Aceasta complementaritate exista si la nivel fizic si fiziologic. Culorile rosii tind sa creasca tensiunea musculara, sa stimuleze sistemul nervos autonom, in timp ce verdele si albastrul relaxeaza tensiunea. Aceste conexiuni directe exista intre creier si corp, reactiile avand loc independent de gandire sau deliberare. (Birren '55)
Jaensch a descoperit ca oamenii pot fi grupati in doua categorii: cei care sunt mai sensibili la capatul cald al spectrului solar si cei care sunt mai sensibili la cel rece. Subiectii dominati de culorile calde sunt caracterizati de o relatie mai intima cu lumea perceptibila vizual, fiind deschisi si receptivi la influentele exterioare. Ei par sa isi faca loc cu mai multa usurinta in mediul social. Viata lor emotionala este caracterizata de sentimente clade, sugestibilitate si stari afective puternice. Toate functiile mentale sunt integrate rapid. In relatia subiect-obiect accentul este pus pe obiect. Subiectii dominati de culorile reci au o atitudine de detasare si de respingere fata de lumea exterioara. Ei gasesc ca e dificil sa se adapteze noilor circumstante si sa se exprime liber. Din punct de vedere emotional ei sunt reci si rezervati. In relatia obiect-subiect accentul cade pe subiect. (Dr. Maria Rickers-Ovsiankina (In Faber Birren Color Psychology and Color Therapy))

Psihologia conventionala respinge orice presupunere ca culoarea ar putea influenta in veun fel complexa personalitate umana. Totusi, unii psihiatri folosesc teste cu culori in combinatie cu alte tipuri de teste pentru a stabili un diagnostic. (Valey 1980). Culoarea este cel mai adesea asociata cu afectivul sau emotionalul, ca fiind opuse partii intelectuale. Testele de culoare mai cunoscute sunt: "Rorschach Inkblot Method" (1921), the "Color Pyramid Test" (CPT) (1950 - Max Pfister), si "Color Test" (1948 - Max Luscher) .
Unul dintre cele mai recente studii este "Color Communication" care apartine japonezului Choku Akashi. El a urmarit timp de 8 ani (la 80 de oameni, copii si adulti), relatia dintre emotii si preferintele pentru anumite culori, folosind tabelul sau colorat (compus din 36 de culori, combinate cate 2).

Cercetarile din domeniul agriculturii vin si ele in sprijinul evidentierii puterii culorilor. Iata cateva exemple:

1. In 1997 cercetatorii de la School of Agriculture and Forest Science at the University of Wales, UK au utilizat lumina rosie si albastra pentru a stabili daca acestea vor creste activitatea si vor reduce tulburarile de locomotie la puii de carne. Ei au aratat ca la 108 pui, comportamente ca statul in picioare, mersul, agresivitatea si lupta cu ceilalti au crescut in intensitate dupa ce au fost expusi timp de o luna la lumina rosie. Cand a fost folosita lumina albastra s-a inregistrat o rata inalta a anomaliilor locomotorii. (Prayitno DS., Phillips CJ and Stokes DK. 1997. The effects of color and intensity of light on behaviour and leg disorders in broiler chickens. Poultry Science 76(12): 1674-81.)

2. Michael Kasperbauer, un cercetator de la US Agricultural Research Service Center in Florence, South Carolina, a demonstrat ca folosind folii rosii de plastic sub plantele de bumbac si rosii , productia a crescut cu 15-20% fata de stilul clasic care folosea folii negre sau transparente. Deasemenea, napii cultivati sub folii albastre au avut o aroma mai puternica decat cei crescuti sub folii verzi. Analiza napilor crescuti sub folii albastre a evidentiat faptul ca au o concentratie sporita de "glucocinolates" si de vitamina C.

3. Kasperbauer si echipa sa au investigat legatura dintre culori si controlul daunatorilor. Michael Orzolek de la Pennsylvania State University a dovedit ca acestia sunt atrasi de galben si indepartati de rosu sau albastru. Aceste rezultate isi gasesc ecoul in cercetarile lui Babbitt (cu un secol mai devreme) care a scris"The electrical colors which are transmitted by blue glass often destroy the insects which feed upon plants." (Boyce N. Rainbow Growing. New Scientist. 24 October 1998.)

Eforturile lui Mankind de a vindeca cu ajutorul luminii sunt vechi de cand istoria dar bazele teoriei moderne a culorilor s-au pus de catre oamenii de stiinta ai secolului al XVII-lea.

Isaac Newton (1642-1727), a fost primul care a demonstrat (cu ajutorul faimoaselor sale experimente cu prismele) ca lumina este un amestec al culorilor vizibile ale spectrului solar. El a intarit acest rezultat dovedind ca, atunci cand banda celor 7 culori traverseaza o prisma reversa, culorile se recombina formand lumina alba.

Celebrul scriitor german, Johann Wolfgang von Goethe a studiat fenomenul culorilor timp de 20 de ani inainte de a publica "Zur Farbenlehre" (Teoria culorilor) in 1810. Goethe a identificat cele 3 culori primare: rosu, albastru si galben si a fost primul care a descris efectele psihologice ale culorilor.

O influenta majora a avut-o in secolul XIX Edwin Babbitt. Nascut in 1828 la New York, Babbitt a compus in 1878 capodopera "Principles of Light and Color". Babbitt a fost un entuziasmat de culoare care a explorat efectele terapeutice ale culorii.

Ghadiali Dinshah (1873-1966), un naturalist american din India, si-a petrecut multi ani cercetand efectele culorii, punand la punct filtre colorate si lampi, aplicand cunostintele sale stiintifice (extrase din descoperirile lui Goethe si Newton) pentru folosirea culorii in tratarea bolilor fizice. Munca sa este probabil cea mai vasta si detaliata decat oricare alta din acesta perioada.

Epoca de glorie a cromoterapiei a durat pana la descoperirea penicilinei, in 1938,cand, prin amplificarea folosirii antibioticelor (a caror rezultate in vindecare erau mult mai rapide decat cele obtinute prin utilizarea culorilor), cromoterapia a pierdut teren, lucru sustinut si de lipsa recunoasterii unor protocoale de cercetare. Insa, ca o metoda necostisitoare, simpla, lipsita de durere si stres, cromoterapia merita sa fie reluata in considerare.

Traim intr-o lume in care culoarea ne domina viata, inconjurandu-ne oriunde ne-am afla. Acesta planeta minunata nu contine toate culorile minunate ale curcubeului fara un motiv bine intemeiat. Nimic de pe pamant nu este rodul intamplarii si tot ce este natural are un scop. Culoarea nu face exceptie de la asta. Tot ceea ce trebuie sa facem este sa devenim mai constienti fata de culoare si fata de modul in care ea actioneaza asupra noastra. Data viitoare cand sunteti intr-un restaurant priviti decorul. Culorile sunt stralucitoare si distractive. Credeti ca designerii au ales aceste culori doar pentru ca dvs.sa va simtiti fericit cat sunteti acolo ? Nu numai ca doresc asta, dar ei stiu in plus ca toate culorile luminoase ca rosul, portocaliul, galbenul stimuleaza sistemul nervos si cresc apetitul. Va aduceti aminte de momentele insorite ale verii cand stateati la plaja dupa cum v-a recomandat doctorul sau poate bunica cu intelepciunea ei batraneasca ? Stiti de ce se acorda atata importanta bailor de soare ? Nu atat bronzul obtinut conteaza cat absorbtia culorilor din razele de soare de catre organism. Cunoasteti sentimentul de melancolie care ne cuprinde uneori toamna si ca motivele acesteia trebuie cautate in zona lipsei de lumina solara si a culorilor deschise ? Toate aceste idei se asociaza cu un vechi principiu numit "terapia prin culoare".

Vechii egipteni, chinezi si indieni credeau in cromoterapie. Egiptenii se scaldau si beau apa "terapeutica" expusa indelung la razele soarelui intr-un recipient din sticla pictata. Chinezii recurgeau la colorarea fetei pentru stabilirea diagnosticului. Medicina ayurvedica, originara din India, considera ca chakrele (un fel de plexuri nervoase localizate la diferite niveluri ale corpului) actioneaza ca prisme redand si amplificand culorile care ne inconjoara. In zilele noastre, cercetatorii recunosc ca intr-adevar culorile au efecte puternice asupra psihicului uman, iar prin intermediul psihicului asupra dispozitiei si sanatatii.

Rosu - Chakra radacina

Oranj - Chakra splinei

Galben - Chakra plexului solar

Verde - Chakra inimii

Albastru - Chakra gatului

Indigo - Chakra celui de-al treilea ochi

Violet - Chakra crestetului

Cromoterapia se bazeaza pe faptul ca functiile psihologice raspund la diverse culori. Cum se intampla aceasta exact ? Glandele pineale (atasate creierului) controleaza ritmul zilnic al vietii. Cand lumina patrunde in ochii nostri (piele) , ea traverseaza cai neurologice spre aceste glande pineale. Diferitele culori (date de lungimile de unda si frecventele diferite) sunt conectate cu arii anume ale corpului nostru si au efecte diverse asupra functiilor fizice si psihice. Exemplul dat mai sus cu utilizarea galbenului, rosului si portocaliului in fast-food-uri este doar una din modalitatile in care acest principiu lucreaza.

Desi nu suntem constienti de asta, ochii nostri si corpul nostru se adapteaza constant la lungimile de unda ale luminii care ne inconjoara. Prima noastra experienta colorata este de cand am fost bebelusi si ne aflam in uter, unde eram inconjurati de un roz protector si confortabil. Apoi, in experientele copilariei , asociem cu culori primele noastre procese de invatare. Pe masura ce devenim maturi atasam diverse sentimente, amintiri si intelesuri anumitor culori iar acestea pot deveni scenarii in subconstientul nostru. Putem construi apoi prejudecati legate de culori care ne fac fericiti, tristi sau au o conotatie amenintatoare pentru noi.

Experientele cotidiene (fie ele pozitive sau negative) au un efect asupra noastra. Experientele negative se pot manifesta in timp la nivel fizic, ca boli. De exemplu, sa presupunem ca am fost, de-a lungul timpului, pusi in situatia de a ne simti incapabili, dintr-un motiv sau altul, sa ne exprimam gandurile, sa ne exprimam sentimentele sau nevoile. Aceasta se poate manifesta ca o problema la nivelul chakrei gatului (care e legata in plan spiritual cu capacitatea de autoexprimare). Astfel, daca autoexprimarea a fost blocata, energia nu va mai curge lin in aceasta arie. Lucrul cu culoarea adecvata poate ajuta la dizolvarea sentimentelor negative, la deblocarea si echilibrarea corpului.

Exista numeroase modalitati de utilizare terapeutica a culorilor, insa le vom mentiona doar pe cele mai populare:

Cromoterapia poate fi utila pentru orice fel de problema, fie ea, fizica, mentala, spirituala, emotionala sau pur si simplu pentru relaxare.Culoarea poate fi folosita pentru echilibrarea energiilor din corpul nostru si evitarea posibilelor probleme. Ea poate fi un catalizator al proceselor de vindecare. Trebuie retinut insa ca nici o terapie complementara nu trebuie considerata ca o alternativa la sfatul medical profesionist. Cromoterapia poate fi utilizata in siguranta pe langa orice alt tratament medical sau terapie ortodoxa.

Color is a vibration and we each respond to it on many different levels. The Tao teaches that out of the interplay of yin and yang all things come. Yin is the blackness which absorbs all colors and yang is the whiteness which reflects them. They give rise to the Five Elements and their associated associated color representations.
A change of color is the least expensive and fastest way to improve a school's environment. In general, bright colors stimulate brain activity and respiration. Cool colors promote muscle relaxation and reduction in blood pressure -- especially good for calming students. But don't use too much of any one color. Designers recommend mild colors for walls and floors to minimize glare and restful colors for, say, a reading area. Stronger colors are reserved for areas that demand attention, in particular the ''teaching wall'' , "word wall" or behind the chalkboard or marker board. They also encourage a broader range than has been traditional. Primary teachers tend to use a lot of primary colors but research suggest decorating a classroom with so many vivid colors is over stimulation. If you are teaching color theory to little ones it would be better to have a specific bulletin board relating to the colors rather than all around the room.

The Brain and Color
Brain research suggests that color and lighting may influence learning. Birren (1977) reported that warm colors and brilliant lighting increased muscular tension, respiration rate, pulse, blood pressure, and brain activity. Insufficient lighting causes visual fatigue. Distracting color combinations can lead to task confusion and slow reaction. Quality lighting and appropriate colors improve visual processing and reduce stress (Birren, 1972).

The Eye Color and Light
Light is reflected off different surfaces which then passes through the eye's cornea and pupil. It then forms an image on the retina at the back of the eye which the brain then translates and registers as a colored object. This in turn stimulates the optical nerve system. Colors have varying wavelengths.

The Negative Effects of Fluorescent Lighting
This type of lighting is generally the worst, because the quality of the bulbs is so poor and extremely skewed on the color rendering scale. Most people think it is the fact that they are fluorescent, but it is actually the poor quality of the light produced. Fluorescent and quartz halogen lighting can drain energy and deplete vitamins from the body.

In experiments on first grade students in Sarasota, researchers have found that children who work in a classroom with cool white fluorescent lighting are more hyper active than students in another classroom with full spectrum fluorescent tubes which duplicate natural sunlight but with shields to stop harmful radiation.

Full spectrum Lighting
I believe strongly that full spectrum light should be in every classroom. These lights can be installed in the same sockets as your regular florescent bulbs. They come many sizes and can be purchased at most home improvement stores. You might just try replacing bulbs in one area that is used most like the reading area or the ones over your desks. Here are some of the studies.

John Ott, PhD, reported in 1973 in the International Journal of Biosocial Research that the Gocio School in Sarasota, Florida, documented �several extremely hyperactive children with confirmed learning disabilities calmed down completely and rapidly overcame their learning and reading problems while in the full spectrum lighted environment. The overall average academic achievement level showed significant improvement.�

The Department of Education of Alberta, Canada, conducted a two-year study involving four different kinds of light. Physicians, educators, social workers, nutritionists and dentists conducted the study. The null hypothesis stated that the type of light had no differential effects on students' scholastic achievement, growth and development, attendance, and dental histories.1

W. E. Hathaway, J. A. Hargreaves, G. W. Thompson, and D. Novitsky, "A Study Into the Effects of Light on Children of Elementary School Age-A Case of Daylight Robbery," (Edmonton, Alberta, Canada: Alberta Education, 1992)
Windows and Daylight
Doors represent our freedom and our access to the outside world: they are also a barrier acting as protection supplying support and comfort. Windows act as our eyes on the the world. Both play an important role in Feng Shui and if our access or vision through them is impeded in any way we may suffer problems as a consequence. Stagnant air is not healthy for the body and does not allow the building to circulate properly. Allowing fresh air to pass through a building is as essential as new ideas to your mind.
Studies on Light in Schools
Experts agree most on the importance of daylight and windows in the classroom.

School test results were analyzed from three districts: Capistrano in California, Fort Collins in Colorado and Seattle, Washington. In Capistrano, students in daylighted classrooms progressed 20% faster on math tests and 26% on reading tests than in classrooms with no daylight. Similarly, students with the largest window areas were found to progress 15% faster in math and 23% faster in reading. In Seattle and Fort Collins, students the classrooms with the most daylighting were found to have 7% to 18% higher scores than those with the least.The three districts had students with similar backgrounds but different teaching styles, building designs and climates. The consistent results, researchers say, indicate the importance of lighting, no matter what else happens in the classroom.

See the condensed study: Light for Health's School Page and click on �Daylighting in Schools�

C. Kenneth Tanner, a professor at the School Design and Planning Laboratory at the University of Georgia, argues that students in windowless classrooms -- built especially in the 1970's as architects tried to make buildings more efficient in heating and cooling -- are experiencing a kind of jet lag because their circadian rhythms are depressed by lack of natural light. It is well documented that light entering the eyes influences the master glands, the pituitary and pineal glands, which control the entire endocrine system.

Windows also improve airflow, another critical element in school design. In the California study, students in classrooms with windows that could open progressed about 8 percent faster over one year than those in classrooms with fixed windows, regardless of whether there was air-conditioning. The key, said Jeffery A. Lackney, an assistant professor of engineering at the University of Wisconsin at Madison, is that the air completely recirculate one and a half times an hour. Reading comprehension declines as room temperature rises above 74 degrees, he said, and addition and subtraction skills decline when a room becomes warmer than 77 degrees.

More Studies
Study Sept. 1993: Full Spectrum Light Outshines Others in Classroom
From Brain/Mind Bulletin, Sept. 1993, p.6

Study Nov. 1987: Full Spectrum Classroom Light and Sickness in Pupils
Letter published in THE LANCET, November 21, 1987

Study June 1999: Sunlight could perk up kids' grades, store profits
By Carrie Peyton, Bee Staff Writer, Sacramento Bee, June 28, 1999

Study Nov. 1999: Study Says Natural Classroom Lighting Can Aid Achievement
By Kenneth J. Cooper, Washington Post Staff Writer, Friday November 26, 1999; Page A14

Study Oct. 1945: Effects of Ultraviolet Radiation on Physical Fitness
by Robert M. Allen, A.B. and Thomas K. Cureton, Ph.D. Urbana, IL
Reprinted from the Archives of Physical Medicine, October 1945, Volume XXVI, pp. 641-644