Raspundem celor mai frecvente intrebari
Intrebari
ca :"Unde pot gasi un psiholog ?",
"In ce consta o sedinta de psihoterapie?", "Ce metode sunt
folosite?", "Trebuie sa iau medicamente sau nu?", "Cat
dureaza un astfel de tratament?", "Imi permite propriul buget sa
urmez un astfel tratament?" ... asteapta un raspuns
imediat atunci cand o persoana doreste sa apeleze la servicile unui psiholog
. Am grupat in aceasta pagina raspunsuri la aceste intrebari pentru a aduce
un plus de informatie persoanelor interesate.
•
E important sa iei decizia sa te adresezi unui psiholog ?
•
Cine si cand se adreseaza psihologului ?
•
Ce presupune prima sedinta de psihoterapie ?
•
Trebuie sa ma pregatesc in vreun fel inainte de prima sedinta de psihoterapie
?
•
Ce se petrece in cadrul unei sedinte obisnuite de psihoterapie ?
•
Ce se intampla in intervalul dintre doua sedinte de psihoterapie ?
•
Pot sa-mi aduc partenerul / prietenul la sedinte ?
•
Care este diferenta dintre psiholog si psihiatru ?
•
Unde pot gasi un psiholog ?
•
Care este costul unei sedinte de psihoterapie ?
•
Ce este psihodiagnosticarea ?
•
Ce sunt psihoterapia si consilierea ? Care este deosebirea dintre ele ?
•
Cat dureaza psihoterapia ?
•
Ce este confidentialitatea ?
•
Ce presupune relatia client - terapeut ?
•
De unde stiu daca psihoterapeutul pe care l-am abordat mi se potriveste ?
Inapoi
la harta
Raspunsuri la intrebari
Unde pot gasi un psiholog
?
Un psiholog poate fi gasit in cadrul :
• spitalelor de boli nervoase (unde exista 2 tipuri
de psihoterapeuti : psihiatri si psihologi)
• institutiilor care au angajat un psiholog care le deserveste (scoli
, intreprinderi , etc.)
• cabinetelor psihologice private
Pentru a lua legatura
cu noi dati clic
Ce este psihodioagnosticarea
?
Psihodiagnosticarea
este activitatea de investigare din punct de vedere psihologic a unei persoane
, in scopul conturarii profilul sau psihologic (Sunt analizate trasaturi ca
inteligenta, atentia, memoria, temperamentul, echilibrul emotional , rezistenta
la factori de stres, etc.). Pornind de la acest psihodiagnostic , psihologul
stabileste daca este nevoie de un tratament psihoterapeutic sau doar o consiliere
psihologica. Adesea, psihodiagnosticarea este utilizata in cadrul unui proces
mai amplu de selectie profesionala (sunt selectionate acele persoane care
au un anumit profil psihologic care le face mai apte sa desfasoare profesia
respectiva).
Ce sunt psihoterapia si consilierea ? Care
este deosebirea dintre ele ?
Atat
psihoterapia cat si consilierea psihologica sunt forme de interventie
care au la baza sisteme teoretice bine puse la punct si au drept scop ameliorarea
conditiei psihologice a unei persoane si implicit cresterea calitatii vietii
sale psihice . Ele utilizeaza metode si actiuni specifice care nu se confunda
cu simpla actiune calda si ingaduitoare pe care o exercita la nivel empiric
o ruda, un prieten apropiat sau un preot .
Trebuie mentionat ca.relatia
psihoterapeut-client este de o factura speciala , psihologul fiind responsabil
de crearea unui climat de incredere , in care clientul sa-si poata exprima
liber dificultatile , fara teama de a fi judecat . In cadrul acestei relatii
, clientul va invata sa isi modifice atitudinile fata de propria persoana
si fata de lume , adaptandu-se astfel mai bine la realitate si sporindu-si
gradul de confort psihic .
Distinctia dintre psihoterapie
si consiliere psihologica se face in stransa legatura cu gradul de severitate
a suferintei reclamate de pacient . Suferinta psihica se poate manifesta sub
forma unor atitudini, sentimente , tipuri de comportament sau simptome care
creeaza tulburari pacientului si de care acesta doreste sa se elibereze .
• Psihoterapia
se adreseaza acelor pacienti care au tulburari mai severe , ce presupun utilizarea
sistematica a relatiei psihoterapeut-pacient cu scopul producerii unor modificari
profunde in modul de a gandi, a simti si a se comporta al unui individ . Ea
se aplica la o gama larga de tulburari psihice, incepand cu crizele existentiale,
tulburarile din sfera personalitatii, nevrozele, afectiunile psihosomatice,
bolile organice cronice si terminand cu sustinerea psihoterapeutica a unor
pacienti psihotici, aflati in faza de remisiune, unde vine in completarea
tratamentului psihiatric.
•
Consilierea se concentreaza
pe aspecte care vizeaza autocunoasterea si dezvoltarea optima a resurselor
proprii si se adreseaza in special persoanelor normale
(care au succes profesional, familie bine organizata si afectuoasa, si-au
indeplinit multe din obiectivele existentei lor) care vin la psiholog pentru
ca au impresia ca nu au trait la nivelul asteptarilor lor si nu si-au realizat
potentialul psihic la nivel maxim .
E important sa iei decizia sa te adresezi
unui psihoterapeut ?
DA ! Este
important ca persoana care resimte dificultati de natura psihologica sa se
adreseze unui psiholog , la fel cum o persoana aflata in suferinta fizica
se adreseaza doctorului . Din pacate exista inca multe persoane pentru care
o boala sau o durere de stomac este "fireasca" si necesita adresarea
la medic , in timp ce o boala mentala sau o durere sufleteasca este semn rusinos
de alienatie care indeamna mai degraba la suferinta in tacere decat la acceptarea
riscului de a fi etichetat de catre cei din jur drept "nebun" .
Consider insa ca vom asista in timp la sfaramarea acestor mentalitati limitatoare
(roade ale unei ignorante cultivata cu buna stiinta in epoca ceausista), odata
cu demitizarea acestei profesii prin penetrarea ei tot mai puternica in cadrul
social . (Deja copiii de azi cresc in scoli in care consilierul scolar le
sta alaturi si le ofera asistenta , obisnuindu-i cu normalitatea actului de
a te adresa psihologului .)
Decizia de a apela la serviciile
unui psiholog reprezinta un pas important in rezolvarea problemelor unei persoane
, caci primul pas spre vindecare este acceptarea , mentionarea acelui "da,
stiu ca am o problema".
DA ! Psihologul poate
fi tuturor de ajutor. Psihologul intelege framantarile unei persoane atunci
cand incearca sa ia o decizie privind vizitarea unui cabinet psihologic. El
stie ca hotararea de a te adresa unui psiholog este uneori dificil de luat
si de pus in practica. El stie ca toti cei care ajung sa ii calce pragul sunt
de fapt oameni puternici psihic, care doresc sa isi ia in control propria
viata. El faciliteaza calea tuturor celor care il cauta, fiind profesionistul
care pe langa faptul ca ofera ajutor protejeaza si intimitatea celui care
i se adreseaza, pastrand secretul acestuia. (Despre aceste lucruri puteti
afla mai multe din raspunsul oferit intrebarii "Ce este confidentialitatea
?")
Cine si cand se adreseaza psihologului ?
De
regula , oamenii vin intr-un cabinet de psihoterapie din proprie initiativa
in momentul in care resimt o senzatie subiectiva de "nu e in regula"
, de minus , de ineficienta sau de incapacitate de rezolvare a unor stari
sau probleme proprii . Acestora se alatura si cei care , chiar daca nu resimt
aceste stari , urmaresc dezvoltarea personala (o mai buna cunoastere de sine,
dublata de o crestere a ratei de valorificare a potentialului propriu) si
implicit cresterea calitatii vietii .
Exista insa si clienti care
se adreseaza psihologului la recomandarea altor persoane (Pacientul
cu durere de stomac trimis de doctorul care depisteaza ca durerea sa e pe
fond nervos , sotul care vine la recomandarea sotiei care nu se mai poate
intelege cu el , elevul care vine la recomandarea profesorului care observa
ca intampina dificultati de natura intelectuala , copilul care este adus de
catre parintele alarmat de intarzierea sa in achizitionarea limbajului, angajatul
care vine la recomandarea sefului , etc.) .
In toate
cazurile exemplificate , succesul terapiei este dependent de gradul de implicare
si de cooperare cu psihoterapeutul al persoanei care vine la cabinet .
O categorie
aparte de clienti care se adreseaza psihologului , cerandu-i sprijinul sunt
persoanele care , in virtutea statutului si rolului social pe care il detin
, solicita consultanta sau efectuare de cursuri si training pe diferite probleme
. (EX. managerii care o urmaresc realizarea unui bun climat organizational
in cadrul institutiei pe care o conduc sau vizeaza realizarea optima a unui
proces de recrutare si de selectare a personalului , sportivii care doresc
sa isi imbunatateasca performantele si prin aportul componentei psihologice
, profesorii care tintesc spre o optimizare a manierei de predare si de relationare
cu colectivele de elevi , patronii care solicita traininguri efectuate cu
personalul prin care acestia sa fie instruiti in asa fel incat comportamentul
si tinuta lor sa corespunda imaginii si politicii firmei , etc.) . Practic
, orice persoana care , prin natura profesiei , e obligata sa interactioneze
cu factorul uman , poate apela la serviciile unui psiholog .
Pentru o lista detaliata a situatiilor in
care o persoana se poate adresa psihologului dati clic
Cat dureaza psihoterapia?
Durata psihoterapiei
depinde de natura problemei care se trateaza , de severitatea si complexitatea
ei . Multi oameni vin la terapie ca urmare a manifestarii unor simptome suparatoare
(fobii, obsesii, stari depresive, insomnie, tulburari de dinamica sexuala,
probleme de cuplu, etc.) . De multe ori, este preferabil sa se trateze direct
simptomul (terapii simptomatice) . Durata medie a unor astfel de sedinte este
de 2-3 luni de zile. Alteori, sunt necesare investigatii care sa-i permita
terapeutului punerea in evidenta a cauzelor care genereaza respectivele simptome.
Descoperirea acestor cauze necesita un demers terapeutic de o durata mai lunga
(terapii analitice care se desfasoara pe parcursul mai multor ani de zile).
Care este diferenta dintre psiholog si psihiatru?
Psihologii
se deosebesc de psihiatri prin traseul adoptat in formarea profesionala si
prin tipul de tratament pe care il administreaza .
Psihologul
este absolvent al unei Facultati de Psihologie si utilizeaza metode proprii
care exclud medicatia , pe cand psihiatrul este absolvent al Facultatii
de Medicina, rolul sau fiind de a stabili un diagnostic psihiatric si de a
prescrie tratamentul medicamentos adecvat. (Trebuie specificat ca exista o
serie de situatii in care atat psihologul cat si psihiatrul lucreaza in echipa
aducandu-si fiecare contributia prin metodele proprii pentru remedierea unei
afectiuni .)
Ce este confidentialitatea?
Confidentialitatea
face parte din codul deontologic al profesiei de psiholog . Regula confidentialitatii
se refera la faptul ca absolut tot ceea ce este impartasit terapeutului (chiar
si simpla adresare a clientului catre acesta) constituie un secret profesional
, psihologul neavand dreptul sa distribuie mai departe informatiile despre
clientul sau. In acest fel, imaginea si intimitatea oricarei persoane care
se adreseaza psihologului este protejata. (In plus, tot in aceasta idee, psihologii
recurg si la alte metode pentru pastrarea secretului asupra persoanelor care
solicita serviciile sale: construirea cabinetelor in asa maniera incat intrarea
si iesirea clientilor sa se realizeze pe cai separate, inlaturandu-se astfel
posibilitatea ca acestia sa se intalneasca intre ei, programarea la ore diferite
si evitarea suprapunerii intalnirilor cu diversii clienti, etc.).
Confidentialitatea
poate fi incalcata doar atunci cind informatiile pe care terapeutul le obtine
indica posibilitatea unui pericol iminent pentru client (manifestarea unor
tendinte suicidare) sau pentru alte persoane (intentii heteroagresive).
Pot sa-mi aduc partenerul/prietenul la sedinte?
Exista situatii
in care terapeutul incurajeaza participarea unor persoane semnificative din
viata clientului (parinti/partener de viata/prieten) in programul de psihoterapie.
Implicarea acestora in structura tratamentului poate accelera obtinerea progresului
.
Ce presupune prima sedinta de psihoterapie?
Prima sedinta este
cea in care psihologul si clientul au primul contact si in care se poarta
o discutie preliminara cu scop informativ atat pentru psiholog cat si pentru
cel care i se adreseaza . Psihologul va culege date despre problema care l-a
adus pe client in fata sa, iar acesta din urma va afla de la terapeut aspecte
legate de : regulile impuse de cadrul terapeutic , confidentialitate , tehnicile
si metodele utilizate, natura relatiei terapeutice, durata sedintelor, frecventa
lor, pretul consultatiilor, etc. .
Clientii
nu sunt obligati sa continue terapia dupa prima sedinta introductiva si pot
intrerupe programul in orice moment. (In mod obisnuit, terapeutul si clientul
lucreaza din timp asupra etapei de incheiere a terapiei. Acest moment se stabileste
in functie de gradul in care au fost atinse obiectivele terapeutice fixate
anterior.)
Care este costul unei sedinte de psihoterapie
?
Costul
unei sedinte variaza in functie de tarifele practicate in cadrul fiecarui
cabinet , imbracand valori plasate intre limite destul de largi (100.000 -
1.000.000). Exista unele cabinete care practica unele reduceri sau gratuitati
in anumite conditii . Chestiunile legate de costul terapiei sunt discutate
inca din prima intrevedere , odata cu prezentarea de catre terapeut a tuturor
celorlalte aspecte pe care clientul trebuie sa le cunoasca inca din start
pentru a putea lua decizia urmarii sau nu a terapiei in conditile expuse.
Ce se petrece in timpul unei sedinte obisnuite
de psihoterapie ?
In
functie de obiectivele stabilite si de orientarea sa teoretica , psihologul
va utiliza metode si tehnici variate . Pentru client , ele vor imbraca forma
unor conversatii pe diverse teme , a unor activitati si exercitii cu rol terapeutic
. Cu alte cuvinte , psihologul poate sa discute cu clientul , ii poate cere
sa deseneze , sa asculte un anumit tip de muzica , poate sa ii istoriseasca
anumite lucruri , sa ii spuna pilde si povesti scurte , poate sa ii propuna
anumite exercitii care presupun sau nu si mobilizarea fizica , poate sa ii
ceara sa-si imagineze unele lucruri , etc. Pe intreaga
durata a desfasurarii acestora , psihologul isi asista clientul , oferindu-i
sprijin si suport , astfel incat toate aceste experiente sa fie traite in
maniera confortabila si sa nu aduca clientului prejudicii .
Ce se intampla in intervalul dintre doua
sedinte de terapie ?
Psihoterapia
necesita munca si efort sustinut atit din partea terapeutului, cit si din
partea clientului . La finalul fiecarei sedinte
terapeutice psihologul ii va trasa clientului anumite sarcini de lucru precise
si clare (asa-numitele "teme pentru acasa"), pe care clientul trebuie
sa le indeplineasca intre sedintele de terapie. In masura in care aceste sarcini
sunt indeplinite, progresele in terapie vor fi accelerate. Aceste sarcini
pot fi extrem de variate , adaptandu-se necesitatilor si situatiilor particulare
. Psihologul poate cere pacientului sa exerseze una din tehnicile prezentate
in cabinet , sa observe anumite comportamente proprii , anumite schimbari
, sa efectueze anumite sarcini scrise (cum ar fi tinerea unui jurnal , completarea
unor propozitii neterminate , etc.) , sa adopte anumite comportamente , sa
nu ia hotariri importante de viata in anumite circumstante , etc .
Relatia client - terapeut
Relatia
psihoterapeut-client este unul din factorii cheie care antreneaza succesul
terapiei . Aceasta este de o factura speciala , psihologul fiind responsabil
de crearea unui climat de incredere , in care clientul sa-si poata exprima
liber dificultatile , fara teama de a fi judecat . Clientul isi poate pune
increderea in terapeutul sau, stiind ca etica si responsabilitatile sale profesionale
il exclud de la urmarirea propriilor interese sau de la exploatarea sa in
vreun sens . Acest fapt devine foarte important ca urmare a naturii private
si uneori intens emotionale a relatiei stabilite cu terapeutul .
Chiar
daca responsabilitatea pricipala de creare a cadrului acestei relatii apartine
psihologului , clientul nu este absolvit de indatorirea de a se manifesta
in maniera cooperanta , furnizand psihologului informatiile de care acesta
are nevoie , "dandu-si jos masca sociala" (prezentandu-se in modul
sau firesc si intim de a fi) si efectuandu-si temele recomandate . Relatia
psihoterapeutica dintre cei doi actori este una creata in baza voluntariatului
exprimat de client , iar lipsa unei asemenea atitudini participative din partea
sa , antreneaza scaderea efectului demersului terapeutic . Disponibilitatea
pacientului de a se comporta intr-o maniera cooperanta este dezbatuta in cadrul
primei intrevederi , atunci cand psihologul ii explica si enumera care vor
fi obligatiile sale ca si client , ii prezinta care vor fi urmatorii pasi
, si il intreaba daca este de acord sa respecte aceste conditii prin semnarea
unui contract . Contractul nu are o valoare juridica ci una morala (care il
obliga moral pe client sa participe conform conditiilor impuse), clientul
fiind liber sa renunte in orice moment la terapie daca considera ca nu il
avantajeaza .
Acest lucru
nu este obligatoriu , insa daca o veti face , veti avea avantajul de a avea
clarificate cateva raspunsuri la intrebarile pe care cu siguranta vi le va
adresa psihologul la prima intrevedere . Va puteti gandi deci la urmatoarele
lucruri :
• Care este problema care ma deranjeaza ?
• Cand a aparut , de ce, in ce conditii si cum a evoluat de atunci
?
• Ce am facut pentru a o depasi ?
• Ce astept de la psihoterapie si de la psiholog ?
De unde stiu daca psihoterapeutul pe care
l-am abordat mi se potriveste ?
La
ora actuala exista un numar suficient de mare de psihoterapeuti pentru ca
orice client sa aiba posibilitatea de a-l alege pe cel care i se potriveste
. Fiecare pacient are in minte o imagine a terapeutului ideal cu care stie
ca poate colabora fructuos . Unii prefera o femeie unui barbat , unii prefera
un terapeut mai tanar unuia mai in varsta , unii cauta un psihoterapeut de
renume , altii un psihoterapeut cu o anumite orientare teoretica (psihanaliza
de exemplu) , etc. Nici un psiholog nu poate impune vreunui pacient sa urmeze
o terapie impreuna , astfel incat clientul isi poate prelungi cautarile pana
la aflarea terapeutului cu care simte ca poate lucra . De regula acest sentiment
apare in momentul de dupa intalnirea cu psihologul , atunci cand clientul
, ajuns acasa si rememorand conversatia avuta, ajunge sa faca aprecieri de
genul : "stia sa ma asculte" , "imi dadea ocazia si timpul
sa ma exprim" , "imi inspira incredere" , "m-a inteles"
, "mi-a placut felul lui de a fi" , "m-a ajutat sa aflu ceva
nou despre mine" , "a miscat ceva in mine" , "m-a facut
sa ma simt respectat" , "a fost sincer si atent" , etc.